Schimbarea numelui routerului se face folosind comanda hostname. Această comandă schimbă și prompter-ul, care va conţine de acum noul nume al routerului, după cum rezultă din fragmentul de mai jos:

Router(config)#hostname R1
R1(config)#

Asocierea adreselor IP pentru interfețe se face cu comenzile prezentate mai jos. De remarcat este că se va folosi și al patrulea mod de lucru prezentat mai sus, cel de subconfigurare, ce constă în activarea unor servicii sau propietăți avansate ale routerului, sau configurare de interfețe, subinterfețe, interfețe logice etc.
R1(config)#interface [tip] [număr] – unde tipul si numărul interfeței depinde de
configurația fizică a routerului. În exemplu vom considera o interfață Fast Ethernet 0/0.
Comanda completă care va permite intrarea în modul de configurare al acestei interfeţe va fi:
R1(config)#interface FastEthernet 0/0
În continuare, pentru configurarea adresei IP a acestei interfeţe:
R1(config-if)#ip address [adresă IP] [masca de subrețea]
R1(config-if)#no shutdown – această comandă asigură pornirea fizică a interfeței, fiind ca
un fel de întrerupător.

Ieșirea dintr-un anumit mod se poate face în 3 feluri:
• Comanda END – duce la modul precedent
• Comanda EXIT – duce la modul Privileged EXEC (Router#)
• CTRL + Z – același efect ca şi cea precedentă.

Desfașurarea lucrării
• Deschideți programul GNS3 şi pornţi un nou proiect, care să fie salvat cu numele testlab.
Dacă vi se spune că acest proiect există deja, alegeţi opţiunea de supra-scriere (overwrite) şi
continuaţi. Plasați două routere Cisco 3745 în spaţiul de lucru. Configurarea originală a
acestor route conţine două interfețe Fast Ethernet. Porniţi routerele cu ajutorul iconiţei “Start”
din partea superioară a interfeţei grafice GNS3. Aşteptaţi câteva secunde pentru ca routerele
să pornească.

• Cu ajutorul meniului contextual, lansaţi pe primul router o fereastră telnet de configurare
(Click dreapta – Console).
• Răspundeţi cu no la întrebarea Would you like to enter the initial configuration dialog?
• Lansaţi următoarea serie de comenzi, încercând ca, pe baza indicaţiilor şi precizărilor
prezentate în lucrare, să înţelegeţi care este efectul fiecăreia dintre comenzi. Încercaţi de
asemenea să evaluaţi, în fiecare pas, care dintre cele 4 moduri de configurare al routerului
este utilizat, urmărind cursorul din stânga ecranului.

enable
config t
enable password cisco
hostname router1
exit
no ip domain-lookup
no ip domain-name
no ip domain-list
show interface
config

interface FastEthernet 0/0
ip address 10.1.0.1 255.255.255.0
no shutdown
exit
interface FastEthernet 0/1
ip address 10.2.0.1 255.255.255.0
no shutdown
exit
show ip interface
show running-config
show startup-config
write memory
show version
config t
configure-register 2102
exit
exit
• Închideţi fereastra telnet a primului router, şi porniţi-o pe a celui de al doilea. Repetaţi paşii
de configurare. Denumiţi acest router router2. Configuraţi interfeţele celui de al doilea router
astfel:
FastEthernet0/0 10.1.0.254 255.255.255.0
FastEthernet0/1 10.3.0.1 255.255.255.0.

• Din bara de butoane disponibilă în partea superioară a ferestrei alegeți butonul Add a link și
tipul de legatură adecvată (Fast Ethernet), pentru a conecta între ele cele două routere.
Legătura dintre routere se va face dând câte un click pe fiecare router. Conexiunea directă va
fi realizată între interfeţele FastEthernet 0/0.
• Reveniţi la primul router. Intraţi în modul de configurare, tastând din modul privileged exec
comanda config t. Configuraţi următoarea ruta spre interfaţa 10.3.0.1 a celui de al doilea
router:
Înainte de aceasta încercaţi comanda ping 10.3.0.1. Care este răspunsul primit şi cum vă
explicaţi acest răspuns?
ip route 10.3.0.0 255.255.255.0 10.1.0.254
show ip route
exit
write memory
Repetaţi comanda anterioară. Care este rezultatul configurării pe care tocmai aţi realizat-o?
• Opriţi cele două routere din butonul Stop. Salvaţi starea actuală a fişierului şi închideţi
simulatorul GNS-3.